|
|
||
|
Vezi și:ȚINE,
ÎNTÂMPINA,
DECONT,
INDEMNIZAȚIE,
POSTCALCUL,
ACOPERIRE,
ZGÂRCIT,
DEZECHILIBRA
... Mai multe din DEX...
FACE CHELTUIELI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FACE CHELTUIELIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 120 pentru FACE CHELTUIELI. Cincinat Pavelescu - La un dejun, la Buftea Cincinat Pavelescu - La un dejun, la Buftea La un dejun, la Buftea de Cincinat Pavelescu prințul Barbu Știrbey, ale cărei produse se desfac la toate băcăniile din țară și care făcuse mari cheltuieli electorale la Craiova, când se alese deputat mi-a cerut să-i fac o epigramă Era fatal, prințe Știrbey, Ca staroste-al băcanilor, În capitala Banilor Să te alegi... numai prin Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată ... daruri intelectuale pe cari nu le-ai avut niciodată. Ca toate marile invențiuni, și aceasta este neînchipuit de simplă. E o rețetă care se poate face cu prea puțina cheltuială în orice familie. Iei: dureri și chinuri sociale, năzuințe, avânturi și idealuri sociale; le pisezi tare la un loc, le amesteci bine în mediul social ... religiune, cu reaua deprindere și rutina îndărătnică a societății vechi: orice religiune proaspătă trebuie, la apariția sa, să fie politicoasă și să știe face oarecari concesiuni vechilor credințe ruinate, pe cari vrea să le dărame. Așa, așa, tinere! încrede-te în rețeta mea — ea singură te poate scăpa ... Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură ... doi fii ai lui ori feciorul și ginerele fumează. Să luăm, de pildă, cel mai ieftin tutun de fumat. Un toc de tutun de acesta face 5 copeici. Punem că fiecare fumător fumează câte 2 tocuri de tutun — de 10 cop. Atunci cheltuiala lui pe un an va fi 5 ... Ion Luca Caragiale - Politică și cultură ... două-trei orașe din țară erau luminate în centru cu lumânări de seu și cu opaițe de păcură. Acum, în urmă, un împărat venerabil ne face onoarea unei vizite oficiale, și nu-i vine să-și crează ochilor când vede înfățișarea strălucitoare a tânărului stat român; iar state mai ... nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră și nu obosește a spera că va face să rezulte de la dânsul o societate. Trebuie să mărturisim că statul acesta are aci o sarcină titanică, însă, deocamdată, nu chiar imposibilă. Cucerirea bunurilor ... în pripă o societate devine nu imposibilă, ci chiar de-a dreptul absurdă, este pe terenul moral și intelectual. Statul poate decreta și face să se execute încă trei poduri pe Dunăre, treizeci de vapoare pe mare, trei sute de mii de armată și așa mai departe; asta se ... Matei Milu - Vîrsta și vremea... carele toate le preface ... Lazu să se-îmbrace, Deci gustul nu-i lipsește, Punga nu-l embodisăște, În Ies să ivește, Pe ulița mare să trăzaște, Cu 15 lei cheltuială Să facă pombă și fală Întră în sultan mezat, Cumpără un șlic albu lat, Banița în cap își trîntește Și singur să fudulește ; Iar ca ... ... însemnată parte din poporațiunea UngarieÄ e ast-fel robită, și “înflorireaâ€� economică a statului ungar e maÄ ales resultatul acesteÄ robiÄ, care face, ca mulca să fie ieftină, prețul productelor să scaz ă și producțiunea să crĂ©scă în vreme ce muncitorul cade în miserie din ce în ... în umbra stejarului, cresce cu chiÅ cu vaÄ subțire și lung; ajuns însă de deasupra, el îșÄ întinde crăcile, se îngrĂ³șă în trunchiÅ, îșÄ face rădăcini puternice și îÄ ia aÄerul și lumina stejaruluÄ, care încetul cu încetul se umple de muschÄ și de burețiÄ și se usucă în ... ar trebui să fim lipsițÄ de orÄ și ce simțământ de conservare pentru ca să ne împăcăm cu gîndul, că și la noÄ se va face vre-odată ceea-ce s’a făcut în Ungaria, în Galiția orÄ în Bucovina. NicÄ odată! E cestiune de iubire de Ă³menÄ ... disciplină socială susțiitori statuluÄ român să fie ferițÄ de ruina morală și economică! Acesta e adevărul, și cine nu se pĂ³te împăca cu el face Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen ... l-au înecat în apa Tiverului. Luând, drept acĂ©ia, îndrăzneală de pe aceste sĂ©mne cerești blagocestivul împărat atât au procopsit în creștinătate, cât face să se minunĂ©ze toț cei ce aud. Omul iaste dobitoc, iubitor de sine. Că de ce nu să apucă? Și ce nu să ostenĂ ... liniștea și paza sănătății lui? Că fiind sănătos, ce nu face, pentru ca să apere și să depărtĂ©ze cĂ©le ce supără sănătatea? Câtă cheltuială face, pentru ca să stea împotriva gerului ernii, împotriva arșiței verii? Fiind bolnav, cât să cheltuiaște, cât pătimĂ©ște, cât rabdă, pentru ca să-și câștige ... de; are otravă de moarte scorpiia, iar după moarte să preface trupul ei iarbă de vindecare; mușcă năpârca de moarte, iar din trupul ei să face tiriacul, carele iaste împotriva veninului, într-acestaș chip au rânduit dumnezeiasca pronia ca pe vremile necuratului Arie să strălucească blagocestivul Constandin, pentru ca să răsipească ... să se mărească Dumnezeu, să se cinstească dreapta credință, carea nădăjduim să o câștigăm prin darul tău, pentru căci acesta însuș având numele tău să face ... pe coasta muntelui în desimea pădurii. După ce mergi câtva pe marginea râului, te sui pe un fel de galerie tăiată în piatră, care negreșit face parte din drumul romanilor; apoi o scară cu câteva trepte, iarăși de piatră, facilitează suirea pe o măreață terață, spânzurată ca printr-un farmec deasupra ...  "În timpul când se bătea cu Mircea."  "Dar Mircea a trăit cu o mie de ani în urmă."  "Aceasta nu face nimic, Dumnezeu a putut să învieze pe Traian." Aci părintele ne lăsă fără cuvânt, căci, deși se vedea ușurel în istorie, dar era ... ca cea mai completă probă de cuvioșie și cel mai mare serviciu ce poate cineva să facă lui Dumnezeu. Cu un cuvânt, un om care face o peșteră, oricum ar fi trăit în lumea aceasta, este sigur că ar fi mântuit în cea viitoare. Aceste cuvinte semănau zise ca să ne ... să ne comemoreze. "Aveți și ceva morți?" ne întrebară. "Avem, dar pentru că au murit de mult i-au comemorat alți preoți."  "Asta nu face nimic: noi aici n-avem nici o treabă și putem să ne rugăm pentru dânșii." Acum era târziu ca să mai pierdem timpul în vorbe ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ... Ion Luca Caragiale - Karkaleki ... cheltuieli de la Brașov vreo douăzeci de lăzi cu lumânări de spermanțet — primele lumânări de spermanțet cari veneau în țară. Pentru a face neuitat în istorie acest pas însemnat pe calea progresului — suprimarea mucărilor în așteptarea suprimării arhondologhiei și privileghiilor — vodă dăduse la palat o serată ... Alecu Donici - Vulpea și bursucul ... hrănește. Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin? Și când ar vrea să stai Să-i faci curată socoteală Pentru venit și cheltuială Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE CHELTUIELIRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru FACE CHELTUIELI. ... numai ) cu . . . , a se preocupa neîntrerupt ( sau numai ) de . . . , a nu se lăsa de . . . 6. Intranz . și refl . A face parte integrantă dintr - un tot ; ( despre unelte ) a face parte dintr - un sortiment , dintr - o garnitură etc . 7. Intranz . A se referi la . . . , a fi în legătură cu . . . , a ... conjunctiv ) A dori mult ca ceva să se întâmple , să se facă sau să fie ; a simți imboldul de a face ceva . III. 1. Tranz . A face ca trupul ( sau o anumită parte a lui ) să stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A ... împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . De bucurie ținu masa trei zile . 2. ( În loc . vb . ; cu sensul dat de determinări ) A ține o ... se ) considera , a ( se ) socoti , a ( se ) crede . Te țineam mai tânăr ! X. Tranz . ( Pop . ) A obliga la o cheltuială ... Tranz . Fig . A i se ivi cuiva necazuri , obstacole în calea unei realizări . 3. Tranz . Fig . A suporta ; a face față unor cheltuieli , unor obligații . 4. Tranz . ( Înv . ) A ieși cu oaste în calea dușmanului pentru a - l ataca . 5. Intranz ... ... DECÓNT , deconturi , s . n . Justificare amănunțită , pe bază de acte , a folosirii unei sume ( primite ) ; ( concr . ) document , formular cu ajutorul căruia se face INDEMNIZÁȚIE , indemnizații , s . f . 1. Sumă de bani care se acordă cuiva în afara salariului , destinată să acopere cheltuielile făcute de un angajat în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu ; indemnizare . 2. Care nu are caracter de salariu . [ Var . : îndemnizáție s . POSTCÁLCUL , postcalcule , s . n . 1. Calculare a prețului de cost al unei lucrări pe baza cheltuielilor făcute ; postcalculație . 2. Serviciu contabil dintr - o întreprindere care se ocupă cu postcalculul ( 1 ) . - Post ^1 - + ... un obiect depunere , pulverizare , placare etc . 3. ( Mil . ) Accident de teren , pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului . 4. ( Fin . ) Posibilitatea de a face față unor obligații , unei plăți , unei cheltuieli , de a lichida un deficit etc . Acoperirea acestei sume se face ... ZGÂRCÍT , - Ă , zgârciți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care face economii exagerate , evitând și cheltuielile de strictă necesitate , care strânge cu lăcomie bunuri materiale ; avar . 2. ( Despre ființe sau despre părți ale corpului lor ) Strâns ... ... DEZECHILIBRÁ , dezechilibrez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A - și pierde sau a face să - și piardă echilibrul . 2. Tranz . și refl . A face |
||